Criticul interbelic Pompiliu Constantinescu a impartit tipurile comice din teatrul caraliegesc in noua clase tipologice : incornoratul (barbatul inselat) :jupan Dumitrache , venerabilul Trahanache , Cracanel ; junele prim (amorezul) : Chiriac , Rica Venturiano , Stefan Tipatescu , Nae Girimea ; cocheta adulterina (femeia infidela) : Zita , Veta , Zoe , Didina , Mita Baston ;politicianul demagog : Nae Catavencu , Agamita Dandanache , Farfuridi ;cetateanul alegator : Conu Leonida , cetateanul turmentat ; functionarul reprezentat prin diferiti « candidati » ; confidentul : coana Efimita ; raisonneurul : Nae Ipingescu , Branzovenescu ;servitorul , functionarul public : poilitaiul Ghita Pristanda.Pe baza subiectului piesei de teatru studiate , « O scrisoare pierduta » dezvaluie mecanismul producerii unei farse electorale , datorate absentei responsabilitatii civice din constiinta clasei politice romanesti de la sfarsitul sec. Compozitia riguroasa a piesei de teatru , care este asigurata prin trei procedee : repetitia (interventia reluata de cetateanul turmentat ) , evolutia inversa a conflictului( prin rasturnarile spectaculoase de situatii) si interferenta seriilor de personaje(af late in opozitie de interese).

piesa de teatru o scrisoare pierduta online dating-72piesa de teatru o scrisoare pierduta online dating-32piesa de teatru o scrisoare pierduta online dating-86

eugene mirman dating profile - Piesa de teatru o scrisoare pierduta online dating

Dacă ar trebui să facem consideraţii de psihologia creaţiei, este evident că montările clasice ale regizorului cu comediile lui Caragiale şi cu adaptări scenice după proza scriitorului – de fapt succesiunea lor pe scena Naţionalului bucureştean şi succesul constant timp de aproape două decenii, ca și înregistrarea lor la Teatrul Radiofonic – au fost rodul unei serioase pregătiri prealabile.

Nu atât datele premierelor sunt cele care conduc la o asemenea concluzie, cât unitatea evidentă a concepţiei regizorale, organicitatea ei, siguranţa extraordinară a construcţiei de ansamblu, în care nici cel mai mic amănunt nu trădează vreo ezitare sau vreun experiment, verificabil ulterior, pe parcursul mersului spectacolului şi în funcţie de reacţia publicului.

Comentatorul: Horia Şerbănescu, pe care îl ascultăm în aceeaşi ipostază şi în .

Înregistrarea a fost făcută pe 15 decembrie 1951, în studioul de la Sf.

Cand totul parea rezolvat , urmeaza o adevarata lovitura de teatru , de la Bucuresti se cere , fara nici o explicatie , sa fie trecut pe lista candidatilor un nume necunoscut Adamegnon Dandanache , In timpul seditei e numire oficiala a candidatului , politaiul Pristanda pune la cale un scandal , menit sa-i stearga increderea lui Catavencu la alegeri ; in aceasta incaierare acesta pierde palaria producand mari emotii doamnei Trahanache.

Nae Catavencu , fara scrisoare se simte dezarmat si schimba tactica parvenirii.Indicaţiile scenice sunt citite de crainic cu un ton potrivit. Sfârşitul: 23,39.” După piesă, o completare muzicală: (a doua datorată lui Sică Alexandrescu datează din 1961), aduce o modificare importantă faţă de cea a premierei de la Naţional: în locul lui Giugaru, în rolul lui Iancu Pampon joacă Alexandru Ghibericon.Alte schimbări vizează rolurile episodice: Zizi Petrescu (O mască), Puiu Mirea (Un chelner).După un an, în 18 septembrie 1949, se reprezenta în premieră , adaptare scenică de Sică Alexandrescu, care îi distribuia pe Costache Antoniu, Aristizza Romanescu, Eugenia Popovici, Tanţi Soviani, Ion Vova, Mircea Constantinescu, Marga Boureanu, Ion Finteşteanu, Birlic ş.a., mulţi dintre ei în travesti. După 13 ani, în 1962 (la semicentenarul morţii lui Caragiale), când Sică Alexandrescu avea să reia : Marcel Anghelescu (Iordache), Alexandru Giugaru (Iancu Pampon), Niky Atanasiu (Nae Girimea), Radu Beligan (Catindatul), Cella Dima (Didina Mazu), Carmen Stănescu şi Maria Voluntaru (Miţa Baston), Grigore Vasiliu-Birlic (Crăcănel), I. După nici 10 luni, în 4 februarie 1952, , cu distribuţia: Marcel Anghelescu (Nae Ipingescu), Alexandru Giugaru (Jupân Dumitrache), Silvia Dumitrescu (Veta), Eugenia Popovici (Ziţa), Radu Beligan ( Rică Venturiano), Niky Atanasiu (Chiriac), Ion Ciprian şi Constantin Dinescu (Spiridon).După mai puţin de o lună, , dramatizare de Sică Alexandrescu, muzică de scenă de Emil Bobescu, aducându-i la rampă pe Marcel Anghelescu, Radu Beligan, Mircea Demetriad, Alexandru Diaconescu, Cella Dima, Ion Finteşteanu, Al. Contextul în care au fost realizate variantele radiofonice ale acestor spectacole neegalate poate fi refăcut din documentele existente în arhiva Societăţii Române de Radiodifuziune.Pe alta parte , pe insusi prefectul judetului care ar putea aranja alegerea lui Catavencu.